bootsnipp

Mihai Eminescu

Vizualizari: 52

1850 — La 15 ianuarie se naste, la Botosani, Mihai Emminovici, cel ce va deveni Mihai Eminescu, poetul. Eminescu trece in registrul junimii data de 20 decembrie 1849, iar la gimnaziul unde a studiat data de 14 decembrie 1849. Numele de Eminovici pare sa vina de la numele unui stramos, Iminu, care prin slavonizare la hirotonisirea ca preot devine Iminovici, si de aici Eminovici. Familia sa, dupa tata, pare sa se traga din Transilvania, de unde au emigrat in Bucovina. Tatal, Gheorghe Eminovici, nascut la 1812 in Calinesti, judetul Suceava, fiul lui Vasile Eminovici. Este facut caminar de Voda Mihail Sturza. Mama, Raluca Iurascu, nascuta la 1816, este fiica stolnicului Vasile Iurascu din Joldesti. Casatorita in 1840 cu Gheorghe Eminovici. Mihai este botezat la 21 ianuarie in biserica Ospenia. Nasul sau este Vasile Iurascu. Este al saptelea copil al familiei Eminovici. Fratii mai mari sunt Serban, Nicolae, George, Ilie, iar surori Ruxandra si Maria.
1852 — Se naste Aglaia, cel de-al optulea copil.
1854 — Se naste Henrieta (Harieta), cel de-al noualea copil.
1856 — Se naste Matei, cel de-al zecelea copil. Anul de nastere al celui de-al unsprezecelea copil, Vasile, nu este cunoscut.
1857 — Gheorghe Eminovici conduce la studii la Cernauti cinci copii. Nu este cunoscut ce cursuri a urmat in acest an poetul.
1858-1859 — Mihai urmeaza clasa a III-a la „National Hauptschule” din Cernauti.
1859-1860 — Urmeaza clasa a IV-a. Se clasifica al 5-lea dintre cei 82 elevi.
1860-1861 — Se inscrie la Ober-Gymnasium din Cernauti.
1861-1862 — Urmeaza clasa a II-a.
1862-1863 — Repeta clasa. Pleaca in vacanta de Paste la Ipotesti, la mosia cumparata de tatal sau in 1848. Dupa terminarea vacantei nu mai revine la scoala. Moare Ilie, student la scoala de medicina a lui Davila din Bucuresti.
1864 — Face cerere pentru bursa ca sa urmeze gimnaziul din Botosani, dar este refuzat. Pleaca la Cernauti, unde dadea reprezentatii trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu. In octombrie devine practicant la tribunalul din Botosani. Este copist la comitetul permanent judetean.
1865 — In martie demisioneaza din postul de copist. Solicita pasaport pentru trecere in Bucovina. In Bucovina se afla la Cernauti, in gazda la profesorul sau Aron Pumnul, ingrijind de biblioteca acestuia. Situatia sa scolara era de „privatist”.
1866 — La 12/24 ianuarie se stinge din viata Aron Pumnul. Invataceii tiparesc o brosura Lacramioare invataceilor…. la mormantul prea iubitului lor profesoriu. Mihai scrie o oda funebra, semnata: M. Eminovici, privatist. Revista “Familia” din Pesta ii publica poezia De-as avea… Directorul revistei, Iosif Vulcan ii schimba numele de familie. Din Eminovici devine Eminescu. Publica tot acolo poeziile: O calarire in zori, Din strainatate, La Bucovina, Speranta, Misterele noptii. In iunie se stabileste la Blaj. Intentioneaza sa-si reinceapa studiile. Revista ii publica nuvela Lantul de aur, tradusa din scriitorul suedez Onkel Adam. Participa la adunarea anuala a „Astrei” de la Alba-Iulia. In toamna paraseste Blajul si se duce la Sibiu apoi vine la Bucuresti.
1867 — Se angajeaza in trupa lui Iorgu Caragiale. Detine rolul de sufleur si de copist. Face turnee la Braila, Galati, Giurgiu, Ploiesti. Citeste mult din Schiller. Traduce din acesta poezia Resignatiune. Apare in aprilie, in “Familia” Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, apoi in iunie La Heliade.
1868 — Il gasim in Bucuresti. Angajat sufleur in trupa lui Mihai Pascaly care face un turneu in Ardeal la Brasov, Sibiu, Lugoj, Timisoara, Arad si in alte orase banatene. Publica tot in “Familia” poeziile La o artista si Amorul unei marmure. Lucreaza la Genui pustiu, Muresanu. Stabiliti in Bucuresti, face cunostinta cu I. L. Caragiale. Pascay, il angajeaza ca sufleur si copist al Teatrului National. Se obliga sa traduca pentru marele actor Arta reprezentarii dramatice – Dezvoltata stiintific si in legatura ei organica de profesorul dr. Enric Theodor Rötscher.
1869 — La 1 aprilie infiinteaza impreuna cu alti tineri cercul literar „Orientul”. Cercul urmarea strangerea basmelor, poeziilor populare si a documentelor privitoare la istoria si literatura nationala. La 29 iunie sunt fixate comisiile de membri ale „Orientului” care trebuiau sa viziteze diferite provincii. M. Eminescu era repartizat pentru Moldova. Scrie poezia La o artista. Vara publica La moartea principelui Stirbey. Pleaca in turneu cu trupa Pascaly in Moldova si Bucovina. Ii apare Junii corupti si Amicului F. I. Incepe sa lucreze la poema Poveste, inspirata de casatoria regelui Carol. Tatal il trimite la Viena pentru studii. La 2 octombrie se inscrie la Facultatea de filozofie. Aici face cunostinta cu I. Slavici. Se inscrie in cele doua societati studentesti care se contopesc in una – „Romania juna”.
1870 — Urmeaza aproape cu regularitate cursurile. Publica in “Albina” din Pesta articolul O scrisoare critica, luand apararea lui Aron Pumnul impotriva unei brosuri a lui D. Petrino din Cernauti. Publica in “Familia” Repertoriul nostru teatral. Sub pseudonimul Varro publica in “Federatiunea” din Pesta trei articole cu tenta nationalista: Sa facem un congres, In unire e taria si Echilibrul. La 15 aprilie “Convorbiri literare” ii publica celebra poezie Venere si Madona, care starneste admiratia lui Titu Maiorescu. La 15 august aceeasi revista fi publica Epigonii. Semneaza ca secretar un apel pentru strangerea de fonduri pentru serbarea de la Putna. Expediaza povestea Fat-Frumos din lacrima pe care “Convorbiri literare” o publica in numerele de la 1 si 15 noiembrie. Afiandu-se la Viena, Iacob Negruzzi destainuieste impresia puternica ce au produs-o in sanul „Junimii” versurile poetului publicate in paginile “Convorbirilor literare”. Il sfatuieste ca dupa studii sa se stabileasca la Iasi. Cu alti colegi il viziteaza pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza la Döbling.
1871 — Continua studiile la Viena. Trimite poezia Mortua est! pe care “Convorbiri literare” o publica la 1 martie. La 15 iunie fi va publica Inger de paza si Noaptea. Demisioneaza in toamna din societatea „Romania juna”. Titu Maiorescu subliniaza in studiul sau din “Convorbiri literare”, intitulat Directia noua, vocatia de poet a lui M. Eminescu, numindu-l „poet in toata puterea cuvantului” si citandu-l dupa Vasile Alecsandri. Lucreaza la poemul Panorama desertaciunilor. Proletarul ia o forma initiala. Lucreaza la poemul Memento mori. In august este la Ipotesti, apoi la serbare la Putna.
1872 — Este la Ipotesti, Iasi, Botosani, Viena si Berlin. In acest an o intalneste pe Veronica Micle la Viena. Participa la o sedinta a „Junimii” la care citeste un fragment din Memento mori, Egipetul, si nuvela Sarmanul Dionis care se tiparesc in “Convorbiri literare”. Citeste la „Junimea” poeziile Inger si demon si Floare albastra. „Junimea” il asigura cu o subventie lunara de 10 galbeni pentru a studia la Berlin. La 18 decembrie se inscrie la Universitatea din Berlin, ca student ordinat, in baza unui certificat de absolvire a gimnaziului din Botosani. Cursurile la care se inscrisese cuprindeau domeniile filozofiei, istoriei, economiei si dreptului.
1873 — Incepe sa lucreza la poemele Calin si Luceafarul. Pentru asigurarea unei existente modeste accepta un post la consulatul roman la Berlin, condus de Teodor Rosetti, iar apoi de N. Kretulescu. E nevoit a-si cere exmatricularea. Certificatul eliberat la 26 iulie dovedeste ca a urmat doua semestre pana in 14 iulie. Rosetti insa i-a facut posibila ramanerea la Berlin, marindu-i salariul. Se reinscrie la Universitate pentru semestrul de iarna. Dar n-a trecut nici un examen. Apar in “Convorbiri literare” Inger si demon si Floare albastra. Fratele sau Iorgu Eminovici, de profesie militar, se sinucide. A fost inmormantat la Ipotesti.
1874 — Se desfasoara o ampla corespondenta intre Eminescu si Maiorescu, in care acesta ii propunea poetului sa-si ia doctoratul in filozofie pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iasi. Ministrul invatamantului ii expediaza la Berlin 100 galbeni pentru depunerea doctoratului. I se da sarcina de a cerceta documentele din Königsberg pentru statul roman. Studiaza pe Kant. Printr-o scrisoare din 19 septembrie din Berlin, poetul motiveaza abandonarea acestei sarcini si revenirea in tara. La Berlin urma sa se intoarca in noiembrie pentru a sustine examene. La 1 septembrie este numit director al Bibliotecii Centrale din Iasi. Serban, fratele poetului, dand semn de alienatie, este internat la 10 octombrie in spital prin intermediul agentiei diplomatice din Berlin si moare la 28 noiembrie. Preda lectii de logica la Institutul academic in locul lui Xenopol. Revista “Convorbiri literare” de la 1 decembrie ii publica Imparat si proletar. Colaboreaza la “Lexiconul” lui Brockhaus.
1875 — Activitate intensa la Biblioteca Centrala din Iasi. Traduce din Critica ratiunii pure. Maiorescu ii da functia de revizor scolar pentru districtele Iasi si Vaslui. La 10 august inainteaza un raport ministrului cu ocazia conferintelor avute cu invatatorii din judetul Iasi. Il remarca pe institutorul I. Creanga de la scoala nr. 2 din Pacurari. La 5 septembrie trimite alt raport la minister. De asta data inainteaza propuneri de reorganizare a scolilor din judetul Vaslui. Lucreaza la Strigoii, Calin, Gemenii, Diamantul Nordului. Convorbiri literare fi publica la 1 februarie poezia Fat Frumos din tei.
1876 — La 14 martie rosteste la “Junimea” in cadrul prelegerilor publice conferinta pe care ulterior o publica in “Convorbiri literare” din 1 august intitulata Influenta austriaca asupra romanilor din principate. La 26 mai inainteaza ministerului un raport elogios asupra unei carti didactice alcatuita de Ion Creanga. Introduce pe Creanga la “Junimea”. La 15 august, la Ipotesti, moare mama sa, Raluca Eminovici. Ramas fara serviciu, M. Eminescu se angajeaza corector si redactor la ziarul “Curierul de Iasi”. Este prezent la sedintele “Junimii”, il viziteaza pe Creanga la bojdeuca sa. La 1 septembrie “Convorbiri literare” fi publica poeziile Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta. La 1 noiembrie revista bucuresteana ii va publica poemul Calin, iar la 1 decembrie Strigoii. In “Curierul de Iasi” ii apare in iunie schita La aniversara si in august nuvela Cezara. La “Junimea” o cunoaste pe Mite Kremnitz, sora lui Maiorescu.
1877 — Continua activitatea la “Curierul de Iasi”. Sub titlul Observatii critice, ia apararea manualului lui Titu Maiorescu, in “Curierul de Iasi” din august. Publica in “Convorbiri literare” inca o data recensiunea logicei Maiorescu. Semneaza cronici teatrale la spectacolele la care asista. Participa la sedintele “Junimii”. Pleaca la Bucuresti sa lucreze la “Timpul”. Iacob Negruzzi este entuziasmat de articolele din Timpul, Icoane veci si icoane noua, pe care le considera „minunat scrise si minunat cugetate”.
1878 — Scrie apreciate articole in problema Basarabiei. Trimite lui Negruzzi pentru publicare in Convorbiri literare Povestea codrului, Povestea teiului, Singuratate si Departe sunt de tine…. Citeste la “Junimea” poezii in prezenta lui Vasile Alecsandri, sarbatoritul de la Monpellier pentru Ginta latina. In iulie, afiandu-se la mosia lui Nicolae-Mandrea din Floresti-Dolj, traduce, din insarcinarea Ministerului Cultelor si Invataturilor Publice, tomul intai din scrierea lui Eudoxiu Hurmuzaki Fragmente din istoria romanilor, aparuta in germana. La 7 septembrie publica o recenzie la Cuvente den batrani, tomul I, de B. P. Hasdeu. Ia parte la Iasi la ce-a de-a 15-a aniversare a Junimii, impreuna cu Slavici si Caragiale.
1879 — Trimite la “Convorbiri literare” poeziile Pajul cupidon…, O, ramai, Pe aceeasi ulicioara… La 1 septembrie i se publica De cate ori, iubito…, Rugaciunea unui dac si Atat de frageda… In octombrie vad lumina tiparului Afara-i toamna…, Sunt ani la mijloc, Cand insusi glasul, Freamat de codru, Revedere, Despartire si Foaia vesteda. Ii preda lectii de limba romana Mitei Kremnitz si-i ofera in manuscris poezia Atat de frageda… La 6 august moare Stefan Micle, sotul Veronicai Micle. Aceasta vine la Bucuresti si se intalneste si cu Eminescu.
1880 — Publica in “Convorbiri literare” la 1 aprilie, poezia O, mama…. Are activitate ziaristica la “Timpul”. Renunta la proiectata casatorie cu Veronica Micle. Termina de scris Scrisorile.
1881 — Publica Scrisorile in “Convorbiri literare”: Scrisoarea I la 1 februarie, Scrisoarea II – la 1 aprilie si Scrisoarea III – la 1 mai. Gratie caracterului ei antiliberal aceasta este reprodusa in “Timpul” din 10 mai. Scrisoarea IV – va apare in “Convorbiri literare” la 1 septembrie. Revizuieste nuvela Cezara, pe care o incredinteaza lui Maiorescu. Traduce Manusa din Schiller. Lucreaza la Luceafarul si la diversele forme ale poeziei Mai am un singur dor. Tatal il viziteaza in Bucuresti, in strada Enei. Il viziteaza pe Creanga la spitalul Brancovenesc. La 4 octombrie publica in “Timpul” o introducere la seria de Palavre, anecdote, taclale etc. ale lui E. Baican. La 10 octombrie scrie un articol de fond privind importanta limbii vechi din cartile bisericesti. Cu prilejul dezvelirii statuii lui Eliade, la 21 noiembrie scrie un articiol in care demonstreaza ca Eliade este cel dintai scriitor modern al neamului. Din cauza lui I. L. Caragiale cu care M. Eminescu se cearta la serbarea pomului de Craciun de la Mite Kremnitz, relatiile epistolare ale poetului cu Veronica Micle devin tensionate.
1882 — Citeste in mai multe randuri Luceafarul in sedintele “Junimii” de la Maiorescu. Mite Kremnitz il transpune in nemteste. La 8 octombrie citeste si corecteaza, impreuna cu Maiorescu, Luceafarul. Apoi il prezinta in forma definitiva la “Junimea” la 28 octombrie. Se impaca iarasi cu Veronica, dupa care raporturile dintre ei devin incordate.
1883 — Isi da demisia de la “Timpul”. Se interneaza in ianuarie in spital. Este citita de doua ori la Maiorescu varianta germana a Luceafarului. Poemul apare in Almanahul societatii studentesti „Romania juna”din Viena in luna aprilie. Ii da lui Iosif Vulcan poeziile care vor apare in “Familia” pe parcursul lunilor viitoare: S-a dus amorul…, Cand amintirile, Adio, Ce e amorul?…, Pe langa plopii fara sot…, Si daca…. Citeste junimistilor adunati in casa lui L Negruzzi, Doina, publicata in “Convorbiri literare” din 1 iulie. La 23 iunie la Bucuresti da semne de alienatie mintala. Este internat in sanatoriul doctorului Sutu. “Convorbiri literare” din luna august reproduce Luceafarul. Unele surse pun la indoiala boala sa. La 20 octombrie M. Eminescu este trimis de catre prieteni la Viena si internat la sanatoriul de la Ober-Döbling. La 21 decembrie apare la Socec volumul Poezii de M. Eminescu, avand o prefata scurta de Titu Maiorescu. Cartea cuprinde 26 de poezii inedite.
1884 — In ianuarie moare, la Ipotesti, Gheorghe Eminovici, tatal poetului. La 7 martie se impusca Neculai Eminovici (Nicu), tot la Ipotesti. Maiorescu il viziteaza la Viena. La 26 februarie M. Eminescu paraseste sanatoriul si la propunerea doctorului Obersteing insotit de Chibici, face calatoria recomandata in Italia. Soseste la Bucuresti la 27 martie. La 7 aprilie pleaca la Iasi. Contributiile pentru intretinere continua. E numit subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi. La 25 octombrie participa la banchetul anual al Junimii. In noiembrie este internat in spitalul Sf. Spiridon. In decembrie ii face o vizita Alexandru Vlahuta. In lunile ianuarie si februarie revista “Convorbiri literare” publica douazeci si una din cele douazeci si sase de poezii aparute ca inedite in volumul de la Socec. In numarul din februarie revista ii tipareste poezia Diana.
1885 — Editura Socec scoate cea de-a doua editie a volumului de Poezii, identica. In iulie “Convorbiri literare” publica Sara pe deal. “Familia” din 12 februarie publica poezia Din noaptea… In lunile iulie si august poetul urmeaza o cura la Liman, langa Odesa. La cererea de a i se trimite bani pentru plata taxelor i se dau de catre Editura Socec 500 de lei in contul volumului de poezii.
1886 — Activeaza la biblioteca, indeplinind roluri secundare. “Epoca ilustrata” publica un fragment din Dalila. Albumul literar al societatii studentilor universitari Unirea ii va publica poezia Nu ma intelegi. In “Convorbiri literare” din decembrie va apare La steaua. In noiembrie este internat la ospiciul de la Manastirea Neamt.
1887 — Pleaca in primavara la Botosani la sora lui, Hanrieta. Este internat la spitalul local Sf. Spiridon. La 15 iulie, insotit de doctorandul Grigore Focsa, pleaca la Viena si Halle. De aici revine la Botosani, unde se afla sub ingrijirea doctorului Isac si a sorei sale Henrieta. In luna decembrie trupa de teatru a fratilor Vladicescu, cunoscuti poetului, da la Botosani un spectacol in beneficiul bolnavului. “Convorbiri literare” publica De ce nu-mi vii? si Kamadeva.
1888 — Poetul manifesta dorinta de a-si duce la capat unele lucrari ramase in manuscris. Astfel pomeneste Henrietei de gramatica limbii sanscrite, aflata in manuscris la Biblioteca Centrala din Iasi. Lui T. Maiorescu ii cere printr-o scrisoare recomandata sa-i trimita biblioteca si manuscrisele ramase la Bucuresti. I. Negruzzi depune in Camera deputatilor o petitie pentru un proiect de lege prin care sa se acorde poetului o pensie viagera de catre stat. M. Kogalniceanu sustine propunerea. Camera voteaza un ajutor lunar de 250 lei. Proiectul trece la Senat abia la 23 noiembrie. Aici este sustinut de N. Gane ca raportor. Legea insa va fi votata doar in aprilie 1889. Veronica Micle vine la Botosani si-l determina pe Eminescu sa se mute la Bucuresti la 15 aprilie. Primeste directia revistei “Fantana Blanduziei” si scrie cateva editoriale. Apare editia a treia a Poeziilor, cu cateva poezii in plus fata de editiile anterioare.
1889 — La 3 februarie poetul este internat la spitalul Marcuta din Bucuresti, iar apoi la sanatoriul Caritas. In noaptea de 15 iunie, ora 3, inima poetului inceteaza sa mai bata, in sanatoriul doctorului Sutu din strada Plantelor, Bucuresti. Unii cercetatori considera ca a fost ucis. Este inmormantat la cimitirul Bellu in ziua de sambata 17 iunie la umbra unui tei. In octombrie este data la tipar editia a patra a Poeziilor la Editura Socec. Cartea este insotita de un studiu semnat de T. Maiorescu, intitulat: Poetul Eminescu. Caragiale il evoca scriind In Nirvana. La 3 august se stinge la Manastirea Varatec Veronica Micle. Tot in acest an decedeaza si autorul Amintirilor din copilarie, Ion Creanga. La 14 octombrie moare la Botosani Henrieta Eminovici.




Poezii de: Mihai Eminescu


Afisare 4 din 4 Poezii

Nr. Titlu Poezie Evaluare
1 Adio
2 Afara-i toamna
3 Amorul unei marmure
4 Atat de frageda...


Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poeziile sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului